http://www.youtube.com/watch?v=-zzP29emgpg

titlu sugestiv... recunosc ca nu ma aflu in cea mai proasta perioada a mea de pana acum , dar nici nu ma laud cu ceva bun....,,I loved and I lost,,...mi se aude acum pe fundal... nu mi`am dorit niciodata sa fac din acest blog un jurnal.si cred ca am reusit in proportie de 50%.deci se putea si mai bine... de altfel , nu reveneam aici daca nu aveam nevoie.cred ca cele mai urate si sfasietoare ganduri le`am asezat pe aici . si inca mi se pare cel mai safe loc.nimeni nu stie ce sa ia de bun , ce sa considera rau , ce e real sau pura fictiune.si cel mai important , nimeni nu stie sub chipul cui te ascunzi.poti fi fata , poti fi un travestit , poti avea parul lung sau scurt , poti fi vecina de la doi sau cine mai stie ce mondenitate.cu alte cuvinte ,nimanui nu ii pasa de asta.in cel mai bun caz , cineva si`ar da silinta sa iti citeasca cateva randuri ...daca nu , nu...mergem mai departe.fiecare isi urmareste interesul sau mai bine zis , nevoia. majoritatea care decid sa scrie in mod constant o fac din nevoie.pentru ca nu ar putea trai altfel.iar ceea ce e scris din obligatie e lipsit de substanta , emotie... eu am dorit sa scriu atunci ca nu mi`e bine.nu cred ca as putea descrie un moment cu adevarat fericit la fel de bine cum pot contura durerea , tristetea sau fustrarea...poate nu e de mine ...am ales sa scriu despre lucruri mai putin optimiste pentru ca imi par mai interesante.profa de romana din generala mereu imi zicea ca observa tendinta oamenilor de a avea un interes de neinteles in textele ce evoca aceste lucruri.asta poate ca atunci cand esti fericit , in cele mai ascunse vise ale tale ai dori sa incerci durerea unei clipe coplesitor de dureroasa. ca fapt divers , profa mea a divortat cu ceva timp in urma iar acum vad ca vorbeste mult mai mult despre optimism , ceea ce ne face sa ne continuam drumul nostru , despre puterea noastra de a`i face fericiti pe cei din jur si fel de fel de lucruri care par sa te influenteze pozitiv.desi mai are si scapari , e firesc.... eu nu stiu din ce categorie fac parte daca privesc astfel lucrurile.sunt o spirala ...ce se loveste cu capul de doi pereti opusi si o trezesc mereu la realitate.nu inteleg de ce nu vor sa inteleaga ca sunt treaza de mult...si deja incepe a`mi fi somn.simt nevoia de odihna , simt nevoia de...o imbratisare de regasire.eu cu mine insumi...imi pare ca m`am schimbat atat de mult in ultimii doi ani incat ma zapaceste diferenta.incerc sa ma obisnuiesc cu ea , s`o gasesc ,,de`a mea,,.poate nu`i timpul potrivit pentru asta dar na...mai incerc si eu variantele pe care le mai gasesc.pe cele mai bune le`am irosit de la inceput sau pur si simplu nu au fost compatibile.nu stiu la ce sa ma mai astept .....de la mine , in primul rand.tu ce`ai mai vrea sa vezi?

Vlad.

fidelitate e ceva ce nu isi permite oricine , pentru ca nu e in stare.fidelitatea e ceea ce iti doresti tu din punct de vedere rational atunci cand sufletul tau se vrea alaturi de altcineva.n`am pretins niciodata asta dar totusi mi`a fost oferita pe tava ani intregi , urmand sa fie incoronata cu flori trimise altei femei , chiar in ziua in care relatia noastra implinea 5 ani.n.am cautat cearta , am cerut explicatii ce nu isi mai avea rostul.nu intelegeam asta atunci iar vorbele ce mi`au fost aruncate oarecum din gura unei persoane indragostite au fost nemultumitoare.n`am zis pas , nici eu , nici el si am continuat`o intr`o nebuloasa totala care , evident , s`a sfarsit.sarbatorile de iarna din acel an am decis sa le petrec la Vlad , un prieten drag din liceu , o fosta relatie din tinerete care de altfel , s`a sfarsit urat pentru ca eu ...m`am indragostit de cel ce avea sa`mi devina sot.sotia lui Vlad , care de fapt e o nevasta in adevaratul sens al cuvantului , cu sort de bucatarie , cu kilograme in plus , cu miros de mancare impregnant tot timpul in hainele pe care le poarta a reusit sa ia de barbat (cum ii place chiar ei s`o spuna) aceasta minunatie de om , pe care eu am lasat`o balta la momentul oportun.n.am regretat gestul.el a continuat sa fie alaturi de mine , cu atentii fine de ziua mea si cu vorbe bune cand il sunam si ii ziceam ,,cred ca vom divorta,,.nu l`am iubit niciodata pe Vlad si asta il roade cel mai tare.mereu incearca sa descifreze ceeea ce spun la adresare lui , cautand semnificatii...care l`ar face fericit.nu are copii si chiar imi spune ,,inca imi permit,,.eu rad si il las sa creada ce vrea pentru ca sunt sigura ca aparitia unui bebelus de la sotia lui nu ii va schimba cu nimic sentimentele.nu stiu ce crede ea despre mine sau ce intelege din relatia mea cu vlad.acel Craciun a fost evident unul din cele mai proaste dar oricum premeditasem asta.am stat intr`o familie iar la momentul respectiv era cel mai bun lucru.continui sa`l tulbur pe vlad , cu invitatii nocturne la mine acasa pentru a viziona filme iar el incearca din rasputeri sa le refuze insa nu poate.inca nu stiu de`a cea ma joc sau daca chiar intervin de`a dreptul intr`o casnicie , lucru pe care recunosc , am promis ca nu il voi face niciodata.el nu ma atrage ca barbat , dar in bratele lui simt liniste pe care am cautat`o ani intregi intr`un barbat ce s`a dovedit a fi doar un strain...intr`un final... imi amintesc cand l.am cunoscut pe X. prima oara.aveam cu Vlad o relatie de aproape un an.M`a coplesit pe loc si ,,am ravnit,, la el intreaga petrecere .si el era tot singur.la sfarsit a vrut sa ma conduca acasa iar eu am refuzat , oferindu`i in schimb numarul meu de telefon.Vlad ma astepta in masina si a vazut oarecum tot momentul insa nu i s`a parut nimic ciudat.am plecat cu el si tot drumul i`am spus sa ma tina in brate , sa ma iubeasca ... nu m`a intrebat de ce dar a oprit si am facut sex.nu intelesese ce voiam de fapt.m`a deranjat foarte tare ca nu a simtit nimic in legatura cu X. dar nici nu a realizat ca eu ii spuneam acele lucruri pentru ca constientizam ca relatia noastra este sau va fi in pericol.am decis sa ne despartim cateva saptamani mai tarziu , cand eu imi petreceam de ceva timp noptile alaturi de X. iar el se prefacea ca nu observa nimic ciudat.am ramas amici , si asta se simte si acum.m`a intrebat cu ceva timp in urma ce fel de sentimente am avut in acele clipe fata de X de m`a facut sa renunt la el poate atat de usor.i`am explicat ca nu e persoana potrivat careia sa ii dastainui acum lucruri deja consumate si l`am lasat sa se simta rusinat.s`a intors acasa la nevasta lui iar dimineata a venit tot la mine. imi propun sa il fac sa plece pentru totdeauna dar nu pare sa ma inteleaga.n`am renuntat la greutatea primei verighete pentru a`mi odihni mana pentru cea de`a doua.am mainile goale si totusi nu ma simt o femeie libera , inca sunt legata de X......si nici asta nu intelege.....

despre ei.

toti barbatii pe care i`am iubit cu adevarat au decis sa plece, pe rand, iar cei pe care nu i`am iubit , au incercat din rasputeri sa prinda radacini intr`un loc putred...inceput promitator , ce sa zic.. adevarul e ca nu as putea scrie despre cei care nu au reusit sa ma impresioneze sau florile lor erau prea comune pentru ceea ce as fi vrut eu.vorbind despre cei care m`au parasit , intr`un fel sau altul....recunosc ca nu m`am opus libertatii lor.poate din orgoliu chiar eu le`am dat varianta asta , spunand promt:,,daca nu esti fericit , poti sa pleci , nimeni nu te tine legat aici.,,.gandindu`ma la ei , cred ca am luat decizia cea buna , scapandu`i de greutatea unui siropos monolog ce avea sa duca , intr`un final , la acelasi lucru..insa privind propiul meu comfort emotional , as fi vrut sa se opuna.mi`as fi dorit sa ma refuze si sa`mi propuna sa incercam din nou , sa vedem ce nu este bine , sa nu aruncam ani pe geam.inca nu stiu ce le`as fi raspuns dar nici nu ma chinui.sunt comoda , cosider ca nu ar avea rost. de altfel , la toti am simtit acelasi lucru.ca n`aveau sa se mai intoarca niciodata alaturi de mine.desi primele zile , printre lacrimi si suferinta capul ti`e plin de :,,o sa vada el cum e fara mine si o sa se intoarca inapoi peste cateva saptamani sau o luna ,, , in sinea mea constientizam ca e pentru totdeauna.poate de aceea peste toate aceste momente am trecut greu , desi nu am aratat.nu isi avea rostul.cei care mi`au fost aproape stiau prin ce trec si cum sa se poarte.nu mi`am sacait prietenele cu telefoane nocturne si nici nu m`am cazat neanuntat in patul lor matrimonial , trimitand sotul pe canapeaua din sufragerie , ca eu aveam multee de spus in timpul noptii.nu m`am tiganit la partaj si nici nu am ravnit la ceva ce stiam ca nu`mi apartine.de altfel , toate despartirile au fost ,,pe cale amiabila,, . trist , intr`adevar...acum nu stiu daca as alege tot aceasta ,,cale,,.nu ca as avea foloase ,,de cules,, ci pentru ca am lasat o impresie de ,,nu`mi mai pasa,, care ulterior a sters pana si locul de buna ziua.cred ca aceasta portita m`ar fi facut sa ma simt mai bine cand ma simt rau iar pesimismul meu in ceea ce priveste o reimpacare s`ar mai fi diminuat... in ultimii patru ani m`am simtit constant ca dupa o despartire , desi despartirea a avut loc de`abia acum.am previzualizat`o cu atata ,,ardoare,, incat la un moment dat chiar a devenit o necesitate , pentru el...a plecat pentru ca asa a vrut.nu l`am oprit.i`am cerut doar sa ma asculte.desi gandul ii era departe , a mascat un interes pentru filosofia fericirii pe care i`o prezentam cu ardoare.ne tineam in brate si plangeam , iar eu incercam sa ii explic ca simplul fapt ca faci sex cu o persoana nu inseamna ca o iubesti.a tacut si m`a lasat sa termin.n`avea sens si nici curajul sa ma adauge ceva acum , la final... azi inca mi`e frica sa ii deschid partea lui de sifonier pentru ca presimt ca voi dezgropa amintiri si nu`mi explic de ce nu si`a luat pieptanul de la baie.cheia nu a ,,predat`o,, si nici nu ar avea de ce.in sinea lui stie ca poate sa se intoarca oricand. dar vezi tu....orgoliile noastre sunt prea mari.nimeni nu mai vrea sa lase nimic de inteles si de interpretat.facem miscari simple , spunem vorbe goale si fortam ochii sa priveasca nepasatori.nici urma de sinceritate....si asta ma face sa ma simt din ce in ce mai ,,vindecata,,.

amalgam

nimic nu mi se pare mai bun decat linistea din bratele mamei.ma cuprind atat de multe sentimente ,fiecare avand o cu totul alta semnificatie.efectiv nu pot sa spun in cuvinte ceea ce ma infioara.in mare parte simt liniste.indiferent ca in sufletul meu ploua , ninge sau trozneste de`a dreptul , reusesc sa`mi schimb imediat starea si sa am parte de o mica si umila portie de ..liniste.desi ochii ei sunt ca si ai mei , tristi,privirea ei are acum alta semnificatie.evit s`o intalnesc pentru ca mi`ar face rau.as descoperi nesiguranta si dezechilibrul din inima ei.Nu stie unde a ramas , daca s`o ia de la capat sau de aici incolo.prefera sa se invarta in cerc , cu mine in bratele ei si sa continuie sa spere ,,va fi bine , va fi bine.,,.eu nu o dezaprob.o las pe ea cu gandurile ei si pe mine cu suferinta mea.ne vedem fiecare de treburile noastre interioare si ne imbarbatam una pe alta chiar si cand nu e cazul.eu mai cedez, asa mi`e felul.din pacate varsta si statutul ei nu`i mai permite.ea trebuie sa fie acum cea dura , cea puternica , cea orgolioasa....ceea ce a evitat sau nu a stiut sa fie o viata intreaga.nu mai condamnam , ci luam ca atare.... e prea devreme si eu inca mai am rani.astept pansamentul aplicat de timp si anestezicul potrivit.si apoi poate o s`o iau iar de la capt.increzatoare , visatoare...

decizia:el a plecat.

Nu mai am de gand sa scriu despre oameni si relatiile dintre ei.nu mai pot sa scriu despre copii abandonati si neveste care inca varsa lacrimi cand isi vad fostul sot.nu mai vreau sa scriu despre ce a fost , ce ar fi putut sa fie sau cum s`ar fi terminat altfel.Nu pun punct , nu prea ma pricep la asta.inchei cu paranteze rotunde , transparente si lungi , o particica dintr`un capitol futut.Aici nu e nimic de inteles , daca asta ati incercat sa faceti ...e doar de simtit anumite amprente de`ale mele.De fapt eu ma folosesc de eventualii cititori pentru a`i incarca cu aceasta energie negativa pe care o dezvolt .atata tot.fiecare isi continua viata ca si cum nimic nu s`ar fi intamplat,ca si cum nimeni nu a plans.De ce a`i mai plange?niciodata nu e prea tarziu ... doar ca de data asta , eu nu te mai iert.

copii.

cred ca tine de onestitatea mea prin a incepe mentionand ca nu am copii.aici nu este vorba de propia mea dorinta , ci de imprejurari. desi initial(asta fiind candva cam de mult) priveam aparitia unui copil intr`o relatie drept cel mai frumos moment din viata cuiva , nu realizam totusi schimbarile ce au loc odata cu venirea lui .o luam doar ca pe o binecuvantare ce reprenzenta fructul iubirii a doua persoane , inlaturand existenta miilor de bebelusi ce au fost conceputi din greseala .(mare parte dintre ei primind ulterior iubirea si respectul neconditionat de la parintii lor). credeam ca simpla lui existenta va (re)aduce lucrurile pe fagasul lor si pare ca greseam conderandu`l un mic magician. dar asta era de mult...acum mi`am schimbat parerea si zic ca bine am facut!.am inteles ca un copil nu poate repara ceva subrezit de ani si chiar are posibilitatea sa devina vinovatul propiului nostru viitor.adesea auzim vorbe grele precum ,,doar pentru copil am ramas inca aici,, , ,,daca nu era copilul , eram plecat de mult ,, , ,,noi suntem doar parintii acestei fiinte , nu si soti!,,.si lista poate continua , dupa fiecare caz...cu toate ca i se ataseaza eticheta de ,,vinovat,, (si asta fara constientizarea vreunuia din parinti) el este de fapt o victima.dar toti sunt preocupati sa se numeasca pe ei insisi victime si uita sa analizeze situatia si din prisma copilului care nu a participat la distrugerea casniciei lor , nu a luat parte la deciziile familiei , nu l`a indemnat pe tati sa plece la o alta ,,mami,, si nici n`a sfatuit`o pe mami sa fie cat se poate de ATENTA la ceea ce face tati.(dupa program).asta se uita.dar cel mic nu uita.nu are ,,altceva,, pe cap incat sa`si permita uitarea.el vede , poate chiar critica in sinea lui si isi repereaza un model de adult cat mai indepartat de cei prezenti in fata sa , lucru cat se poate de absurd.pentru ca exact acele persoane ar fi trebuit sa reprezinte un sablon.din acest punct fiecare parinte incearca sa isi cocolaseasca pruncul , sa`i intre in gratie cu aproape orice si sa faca sacrificii enorme doar pentru a`i demonstra celuilalt iubirea sa pe cat de neconditionata pe atat de idioata. recunosc ca pot parea deplasata.de asemenea daca frantura prezentata s`ar generaliza , atunci toti am sta in dubii daca sa fim sau nu parinti.de fapt problema majora a tuturor cuplurilor din ziua de azi este neasumarea resposabilitatii necesare rolului de parinte.este foarte usor sa ii cumperi copilului tau ultimul telefon aparut pe piata(desi el este de abia in scoala primara) sau sa ii pui pe card pensia alimentara.si de mii de ori mai greu sa il faci fericit doar pentru ca azi ai scapat mai devreme de la birou si ai timp o ora sa colorezi cu el. fericirea celor mici sta in lucruri marunte desi adultii se incapataneaza sa creada ca au acelasi teluri ca si ei.

inceput.(part 2)

acum nimeni nu i`a nimic nimanui,desi cam asa ar parea.eu as putea fura din experienta ta iar tu , din tineretea mea.aici nu exista regulile ,,din afara,,.nici macar noua nu ne vine sa credem existenta conceptului ,,noi,,.si poate asta e partea cea mai distractiva , ca e vorba doar de mine si de tine.nimeni altcineva nu stie , deci nimic nu ne`ar putea afecta....nu ca ne`am lasa (afectati)...acum eu te las sa pasesti pe teritoriul meu iar eu ma strecor printre franturi ale vietii tale , lasate neterminate si ravasite ....pe aici , pe acolo.ma gandeam ca as putea fi eu cea care ,,as risca,, sa le adun , sa le asez cap la cap si sa ma bucur la final de reusita.dar stii ce?recunosc , imi e frica.nu stiu daca detin ceea ce iti trebuie tie pe termen lung si habar n`am daca tu chiar vei fi cam ce as vrea eu in doi sau trei ani.poate amandoi traim cu frica asta.dar nu vreau sa te corup pe tine in jocul meu stupid pentru ca nu , nu meriti.stiu , nu e de tine.ar insemna sa procedez la fel ca cea pe care ai lasat`o in urma doar pentru ca ...(sa completezi spatiul punctat in caz ca citesti).eu nu voi proceda la fel.desi toate zic asta , eu chiar imi asum.iti las portia ta de libertate , pe care o poti numi chiar si ,,libertinaj,, , ca sa intelegi mai bine ce vreau sa iti daruiesc.poate ma vei crede nebuna , cum prevad si existenta unor alte pareri de genul asta , dar cine stie , poate exact de asta ai nevoie dupa atata furtuna.o fi o derivata a ei , nu stiu...vom vedea.plecam la drum cu bagaje diferite.unul mai greu , altul aproape inexistent.ca ne vom fura , minti , insela ,dezamagi ...depinde de intepelciunea fiecaruia.la alte intrebari nu raspund , pentru ca nici nu au fost puse , de mine sau de tine. desi pare imposibil , noi totusi incercam sa plecam goi , optimisti si zambitori.poate frumusetea mea e trecatoare , cea pe care o tot insinuezi tu...dar sa stii ca eu ....eu te las si pe tine sa te bucuri de ea...

inceput.

era pe timp de toamna cand s`a decis sa devina medic.totul era pictat in maron , gri si visiniu iar singura bucurie din acea perioada era doar cana de lapte cu cacao bauta la ceas de seara,in bratele lui , la un nou episod din House.lucrurile de atunci nu mai functionau , imbratisarile lui fiind doar o multumire pentru cei mai frumosi ani ai tineretii lor , petrecuti impreuna.presiunea cifrei rotunde de 30 de ani se simtea , ea intampinand`o cu o depresie puternica iar el , cu ,,altceva,,.(a se citi altcineva).pe atunci nu se simtea parfumul ei pe gatul lui iar el inca nu renuntase la verigheta ,,pentru ca s`a largit,,.ei inca ii mai facea placere sa`i spuna ce a citit peste zi , cum si`a ocupat timpul pana cand a venit el , la opt , pentru ca in ultima perioada erau multe ,,lucrari,,.intreba cum a mers cu cel mic , desi era doar o samanta in pantecele ei. profesia ei deja nu o mai satisfacea din punct de vedere profesional , viata inactiva de la birouri prefacand`o intr`o doamna frumoasa pe tocuri inalte , cu cercei asortati la fustele purtate deasupra genunchilor.doarea o schimbare si constientiza ca isi va da seama de ceea ce vrea in timpul celor doi ani ce urmau a fi petrecuti acasa , pentru a`si creste copilul.accidental, ,,copilul,, a disparut in urma unei crize cu lacrimi , urlete , camasi barbatesti aruncate pe geam si insotite de replica ,,poti sa te muti la ea chiar din momentul asta,,.ambele vesti au fost suportate cu mare dificultate , depresia accentuandu`se zilnic si sfarsind intr`o simpla lista , ,,motive pentru care vreau sa traiesc,,.lista nu a avut mare succes , fiind doar un impuls.dar ,,ceva,, a determinat.o sa dea la medicina anul urmator.a intrat , s`a bucurat si a luat`o de la zero , incepand cu studentia.de fapt aceea era perioada pe care doarea sa si`o stearga din minte , sa o traisca altfel acum.stia ca va fi greu dar si`a asumat.au urmat nopti nedormite , oase si cranii la fiecare colt de pat sau canapea , cursuri patate de cafea cu lapte si dupa amieze petrecute la la biblioteci , in cautare de carti.de asemenea intrebari de genul ,,de ce la 29 de ani iti dai seama ca vrei sa fii medic?tu stii ce lasi in urma?,,de fapt nu lasam nimic.pardon , nu LASA nimic.doar pozele cu ei de prin vacante , in care apareau zambitori si indragostiti,inca* unul de celalalt.mai erau de fapt cateva cravate in sifonierul ei si un gel de par expirat in dulapiorul de la baie.dar devenise familiara cu astea si nu le considera o problema.de aceea inca le pastra. schimbarea i s`a potrivit manusa , si la propiu , si la figurat.in ceea ce il priveste pe el...nu stiu.sa`l intrebam!

Amanta.cu bune , cu rele.

pentru inceput , stiu... toate o desconsideram.traim poate zi de zi cu grija ei si varsam lacrimi amare cand i se certifica existenta.o credem in stare de cele mai rele fapte , de cele mai negre mijloace utilizate pentru a ne seduce barbatul si intr`un final ea devine vinovata.nu el , nu tu , ci ea.sotii niciodata nu gresesc.amanta e cea care trebuie sa suporte ,,drama,, unei casnicii esuate.greutatea ei spirituala.constiinta ei ni se pare incarcata si toata fiinta noastra o judeca pentru fapta savarsita de ea.nu asteptam nici avocatii , nici judecatorul sa ne ,,elibereze,, de acel act si o socotim noi , dupa propiile noastre legi si fustrari , ca doar na , merita , a intervenit in caminul conjugal.vorbele ei nu fac doi bani si chiar daca ,,scoatem,, de la ea o parere de rau ni se pare falsa , de forma si nefondata. in ceea cel priveste pe el , el este victima.marsava de ea l`a sedus in timp ce ii punea niste documente pe birou , aplecandu`se cu un decolteu adanc in fata lui si asteptand cu un zambet provocator o reactie.el fiind barbat , na , ce putea sa faca?.barbatii sunt barbati.(si de aici incolo incepe o tumultoasa poveste , comunicata tuturor celor apropiati si interesati de situatia ,,amoroasa,, a cuplului , in care tu esti nevinovata , el victima si ea vinovata absoluta.)prietenii de obicei se impart in doua tabere , cei care tin cu tine si cei care tin cu sotul tau,iar apoi incep atacurile.pana in ziua divortului(si chiar si dupa , nu e o regula!) incerci sa`i explici prin toate modurile posibile ca te lipsesti de el , ca asa ceva nu`ti doresti la casa ta , ca totul s`a terminat.ca aici se pune punct.desi , acolo , undeva in inima ta...stii ca doar cateva scuze ti`ar mai alina supararea si poate niste flori , o eventuala cina romantica si cateva schimburi de replici siropoase ar cataloga etapa aceasta a casniciei ca pe una...neprielnica!dar pe nenorocita nu o uiti!o tii minte si de cate ori ai ocazia iti intepi apoi sotul(in caz ca renuntati la ideea divortului)cu acul amar al tradarii lui. dar totusi cine e amanta?ce a facut ea , de fapt?nu ne intrebam.ea este femeia trista care suporta si prefera singuratatea din zorii zilei.cea care se imbraca frumos tot timpul si arata bine chiar si trezita din somn , la patru dimineata.femeia care nu isi face griji daca isi cumapara farduri de banii de mancare , pentru ca nu are sot , nu are copil , nu are grija altuia.e cea care ofera linistea barbatului tau in timp ce tu inca il iei la rost priivind telefonul primit la miezul noptii , cu doua saptamani in urma.amanta e tipa care nu il intreaba unde pleaca , la ce ora se intoarce ci doar cand mai revine.il asteapta cu bratele deschise si pozeaza in femeia perfecta ,idee ce te ucide pe tine , dar il satisface pe sotul tau.ii esti indiferenta , atat tu , cat si copilul tau. ...doar are o relatie cu x , nu cu tine!.stie sa foloseasca tactici noi de recucerire , in timp ce tu inca te intrebi cum l`ai castigat pe x atat de usor , cu vreo 20 de ani in urma!ea are situatie sub control , iar tu incerci sa iti cauti linistea in barbatul care o detine deja , dar nu de la tine.este inventiva in pat , acceptand fanteziile sotului tau si nu face orar zilelor de sex din saptamana. desi daca ai intreaba`o de viitor , s`ar bloca.nu`l cere pe cel al sotului tau ,dar nici nu l`ar refuza.i`ar lua ceva timp sa se decida daca este macar de acord cu divotul vostru.cate mariaje au fost salvate datorita amantelor care intr`un final si`au dat seama ca nu`l vor pe respectivul de barbat!.si tu credeai ca el s`a schimbat,ca te iubeste doar pe tine .... ipoteze triste care ne deziluzioneaza iar si iar si iar...urma unui divot doar se cicatrizeaza dar nu dispare.si acum a`i accepta rolul de amanta , doar pentru ca constiinta iti refuza locul fruntas de ,,sotie,,.

vine o zi.

cronometrul a fost pornit iar eu astept Decizia.nu mai e mult , deja se simte ...e un sentiment poate..de nedescris!astepti razand , visand spre viitor(nicaieri) si incerci sa gandesti pozitiv.sa te simti bine , sa ii faci pe cei care ti`au mai ramas ,,fideli,, sa se simta bine ...nu e poveste de amor , dar este despre dragoste.de fapt a fost.poate doar mai e vorba de sex , daca ar fi sa vorim cu cartile pe fata.manipularea este evidenta iar reactiile sunt intarziate si foarte rar realiste.am incercat sa le aduc cu picioarele pe pamant si sa le asamblez in prezent.ea spune ca am reusit.ea totusi poate minti.eu nu`mi permit sa`i cred minciuna.ea nu`si permite sa fie IAR pacalita.si totuti , TOTI lasam situatia sa curga de la sine , pana la ultima picatura...din care vom fura toti 3.si poate pentru ultima data.inca mi`e greu sa accept si poate undeva (adanc) mai caut o portita de iesire.cei ,,fideli,, mie nu o preconizeaza.si ii cred,desi... vorbind aiurea , azi inca mai astept iar ea se bucura de ultimele clipe.naiva ca un copil , asteapta raspunsuri tandre la afirmatii venite din inima.nu le primeste , si nu le va mai primi. dar totusi...

lucruri de ,,oameni mari"

am inceput sa implic un ,,eu,,.un eu ,,al meu,,.de fapt , unul din ele.unul care sangereaza si stropeste cu venin nemilos , ce`ti stropesti fata , de uimire si spaima.sunt cuvinte care nu.ti spun nimic . stiu . nici mie.le citesc si mi se par aiurea de transmis , atata timp cat nu precizeaza adevarul ce le sta in spate.sau dupa cel mai apropiat colt care plange si le retine in acelasi timp , constientizand ca ar atrage o eventuala compasiune , ,,nelalocul ei,,.lumea nu vorbeste de mila pe fata.vorbeste de parere de rau , de necazul altuia ori de nenorocul lui , insa ii este teama sa.i spuna direct ,,imi este mila de tine,,.este o expresie sensibila.adesea mi se pare coplesitoare.ti se incalceste inima in tine dupa confesiunea ce nu se mai putea stapani doar in gandurile tale doar din cauza faptului ca ar putea urma o astfel de reactie , ce te.ar face sa regreti.sa.ti invinovatesti increderea si sa.ti impui limitele.sa zidesti pereti inalti de orgolii si duritate ,temeri si fustrari.exteriorizarea este o cale , dar pentru multi nu reprezinta solutia.descarcarea propie si ,,incarcarea,, persoanei carei te confesezi ar putea avea efect de bumerang....mai devreme ori mai tarziu.exista subiecte fine , poate chiar de.a dreptul pretentioase , care nu merita atinse atata timp cat exista posibilitate de fi dezbatute la un nivel inferior profunzimii lor.prefer sa nu le dezbat.este o alegere personala si ,,luata cu simt de raspundere,,.imi place insa sa le povestesc....detasat...ce.i drept!ador sa le ,,arunc,, nepasatoare intr.o discutie relaxata,sa par eu cea neafectata , neimplicata si totodata dura.ma sfasie pe interior puterea lor , insa imi dau oportunitatea de a le mai diminua presiunea.si crezi ca e bine.si iti impui sa te simti mai bine dupa.si crezi cu toata convingerea ta ca e altfel daca a marturisit o parte din greutatea lor cuiva.ajungi sa te multumesti cu minciuna si sa le lasi inchise , prinse cu lacat poate chiar si ani...pentru ca dupa cum crezi tu ...ele au fost suficient de ,,afisate,, si nu mai dor.nu le mai cauti , nu le mai vorbesti.stii ca sunt acolo iar in timp ele ti se par neimportante.ai putea paria pe inocenta lor si razand , incepi sa le amintesti ...vorbind cu persoane nepotrivite.scoti un cuvant , il incerci pe al doilea , te chinui cu al treilea , observi ca te doare dar totusi insisti cu urmatorul , te sfasie si la al cincile te opresti.iti inghiti nodul din gand , te prefaci calma si doresti sa continui.doar esti dura , nu?.deschizi gura si nu auzi nimic.vocea ta a trecut in cealalta tabara.incepi sa gesticulezi si sa.ti afisezi un zambet fals ca sa.ti continui ideea.totusi cuvintele nu curg si esti obligata sa te resemnezi , cu capul in jus ori punandu.ti la vedere ochii tristi.inca te doare si totusi te minti. dar hai ...te rog!mai incearca o data .scoate o silaba pe gura care sa te salveze.dar sa stii ca nu te va scoate din impas.e prea tarziu .acele persoane deja au asistat la ,,schimonosirea ,, trupului tau si si.au confirmat.banuieli propii , curiozitati si viitoare barfe....numai bune pentru cafeaua de a doua zi!