http://www.youtube.com/watch?v=-zzP29emgpg

titlu sugestiv... recunosc ca nu ma aflu in cea mai proasta perioada a mea de pana acum , dar nici nu ma laud cu ceva bun....,,I loved and I lost,,...mi se aude acum pe fundal... nu mi`am dorit niciodata sa fac din acest blog un jurnal.si cred ca am reusit in proportie de 50%.deci se putea si mai bine... de altfel , nu reveneam aici daca nu aveam nevoie.cred ca cele mai urate si sfasietoare ganduri le`am asezat pe aici . si inca mi se pare cel mai safe loc.nimeni nu stie ce sa ia de bun , ce sa considera rau , ce e real sau pura fictiune.si cel mai important , nimeni nu stie sub chipul cui te ascunzi.poti fi fata , poti fi un travestit , poti avea parul lung sau scurt , poti fi vecina de la doi sau cine mai stie ce mondenitate.cu alte cuvinte ,nimanui nu ii pasa de asta.in cel mai bun caz , cineva si`ar da silinta sa iti citeasca cateva randuri ...daca nu , nu...mergem mai departe.fiecare isi urmareste interesul sau mai bine zis , nevoia. majoritatea care decid sa scrie in mod constant o fac din nevoie.pentru ca nu ar putea trai altfel.iar ceea ce e scris din obligatie e lipsit de substanta , emotie... eu am dorit sa scriu atunci ca nu mi`e bine.nu cred ca as putea descrie un moment cu adevarat fericit la fel de bine cum pot contura durerea , tristetea sau fustrarea...poate nu e de mine ...am ales sa scriu despre lucruri mai putin optimiste pentru ca imi par mai interesante.profa de romana din generala mereu imi zicea ca observa tendinta oamenilor de a avea un interes de neinteles in textele ce evoca aceste lucruri.asta poate ca atunci cand esti fericit , in cele mai ascunse vise ale tale ai dori sa incerci durerea unei clipe coplesitor de dureroasa. ca fapt divers , profa mea a divortat cu ceva timp in urma iar acum vad ca vorbeste mult mai mult despre optimism , ceea ce ne face sa ne continuam drumul nostru , despre puterea noastra de a`i face fericiti pe cei din jur si fel de fel de lucruri care par sa te influenteze pozitiv.desi mai are si scapari , e firesc.... eu nu stiu din ce categorie fac parte daca privesc astfel lucrurile.sunt o spirala ...ce se loveste cu capul de doi pereti opusi si o trezesc mereu la realitate.nu inteleg de ce nu vor sa inteleaga ca sunt treaza de mult...si deja incepe a`mi fi somn.simt nevoia de odihna , simt nevoia de...o imbratisare de regasire.eu cu mine insumi...imi pare ca m`am schimbat atat de mult in ultimii doi ani incat ma zapaceste diferenta.incerc sa ma obisnuiesc cu ea , s`o gasesc ,,de`a mea,,.poate nu`i timpul potrivit pentru asta dar na...mai incerc si eu variantele pe care le mai gasesc.pe cele mai bune le`am irosit de la inceput sau pur si simplu nu au fost compatibile.nu stiu la ce sa ma mai astept .....de la mine , in primul rand.tu ce`ai mai vrea sa vezi?