despre M.

pe M. l`am intalnit intr`un bar.gandind retrospectiv ....daca dovedeam ceva mai multa inteligenta emotionala as fi stiut cum sa`i pastrez prietenia si cum sa evit dragostea pe care i`o port acum.insa nu , nu m`am eschivat de la sentimente.le`am lasat libere...inca de la inceput....pe M. nu l`am cucerit....pe M. doar l`am impresionat , in unele momente...negandite de mine si analizate de el.nu l`am luat nimanui si nici nu l`as da inapoi.as reveni la el , instinctiv , indiferent de ce`as putea alege pe viitor.nu ma inspaimanta optiunile ci teama de`a fi schimbatoare , nestatornica....de`a fi eu.
M. vrea sa`l fac perfect pentru mine...mi`e frica sa nu`i dau forma imperfectiunilor mele si sa`l folosesc ca pe un mijloc in drumul spre propiul meu echilibru.desi nu sunt egoista , ma cutremura gandul sa nu devin astfel alaturi de el, de prea multe trairi gingase pe care mi le ofera.e ciudat sa fii in atentia unei persoane care o face din placere....iubirea lui nu ma sperie , ma curpinde din toate incheieturile si ma face frumoasa.gandurile mele sunt indreptate catre el si sufletul lui incepe sa fie de`al meu.in tot acest amestec ne regasim mereu , poate prea devreme si poate prea profund.....de ce totusi am da timpului o semnificatie de amploare?de ce l`am asocia cu statornicia unei relatii , cu pastrarea sentimentelor , cu dovada loialitatii?nu cumva...timpul doar le fura , le indeparteaza , le stopeaza?de ce ne`am masura iubirea in ani?de ce am asocia`o cu un act pe care l`am uita intr`un sertar pana la un eventual esec? de ce alegem cu totii sa ne supunem legilor nescrise ale acestei lumi?oare inventam iubirea?oare`i superficiala?

M.

,,Nu stiu cum o sa-ti recapat increderea, dar simt ca trebuie sa fac acest lucru. Ti-am spus ieri ca m-am expus unui mesaj foarte puternic din partea unui coleg de-a tatalui meu. In acel mesaj vorbea despre cum sa fii un adevarat ucenic al lui Isus. Saptamana ce-a trecut a fost prima saptamana din an numita Saptamana nationala de rugaciune... Eu am incetat sa ma mai rog de foarte mult timp si nu mai ma simt atras asa de tare de Cuvantul Lui Dumnezru ceea ce pentru mine insemna odata chiar viata vesnica.Dupa ce am auzit acea predica mi-am dechis dintr-odata apetitul dupa legea Domnului si abia atunci mi-am dat seama ca mi-am incalcat principiile si mai rau decat atat mi-am dezonorat Dumnezeul. Asa ca am vrut in oarecare masura sa dau timpul inapoi... imi pare nespus de rau!!!Nu stiu de unde sa incep... as da totul pentru Dumnezeul meu!.Aici o sa intervii si tu cu acea problema a viitorului nostru impreuna(casatoria, asta doar daca o sa ma mai suporti...in noua stare.).Doresc sa aplic Legea pe care El mi-a aratat-o inca de la inceput. Nu i-am cerut niciodata o partenera de viata deoarece nu-mi doream atata responsabilitate.Dar fiecare moment pe care o sa-l traiesc acest lucru o sa-l cer.Vreau sa te am pana voi muri!Ti-am spus ca ma simt pierdut datorita incercarii mele de a scapa din bratele Dumnezeului meu si de a gusta din placerile lumii acesteia.Vreau sa ma intorc cu fata spre El si nu mai plec din prezenta Lui.Prin toate cuvintele pe care ti le-am spus in ultima seara vorbind la telefon am incercat cumva sa te indepartez de mine pentru a-mi face calatoria prin lumea asta mai usoara.Am vrut sa renunt... dar acum vreau sa raspund pentru toate ce le-am distrus intre noi si sa te fac sa privesti la mine ca la unul pe care-l vrei toata viata.Vreau sa ma deconectez de la lume pentru o perioada mai lunga de timp, asta nu inseamna ca nu o sa mai vreau sa vorbesc cu nimeni, doar ca nu mai vreau sa ma duc, sau sa fac ce fac cei care traiesc odata cu lumea asta(ma refer la principiile ei).Asta este planul meu pentru noi.Eu nu o sa pot face mai nimic decat sa ma rog pentru noi si sa-I cer mila ca sa functionam cum trebuie si nu in pas cu lumea.Imi pare rau ca nu ti-am spus nimic despre Dumnezeul meu!Dar asta sunt eu, poti sa ma urasti pentru ce ti-am scris si ceea ce-ai auzit de la mine, dar nu vreau sa mai fac lucruri pe care sa le regret.Spre directia aceasta sunt indreptati pasii mei si chiar as dori sa ma urmezi si sa cunosti adevarul meu.Nu zic ca neaparat o sa fiu perfect dupa ce-o sa ma intorc, dar nu o sa ma mai simt pierdut.al nimanui..Iti multumesc pentru o a doua sansa pe care mi-ai deschis-o.Imi doresc din toata inima sa te am langa mine toata viata.,,

amarui

cam tot ce`am scris aici e despre mine.sau daca nu e inseamna ca a fost ori va fi la un moment dat.stiu , uneori pot parea profunda rau , alterior dramatica,depresiva(de cele mai multe ori) , trista , dezamagita ori nostalgica.problema e (exista vreo problema...de fapt?) ca exact in astfel de clipe imi place sa scriu.nu cred ca transmit foarte mult insa o pot face mai bine atunci cand , de fapt , nu mi`e bine deloc.revin poate prea des ori poate prea rar dar oricum....cand este cazul!am vorbit de multe aspecte dar in special de cele amoroase....care mi`au ,,strabatut,, viata la un moment dat.multe sunt ale mele , altele adaptate mie iar cele mai multe impartasite cu un el , desi sunt multi de ,,ei ,, pe aici.....nu are importanta care e ,,cel mai el,, , poate a avut , insa acum a devenit doar un detaliu pe care nu il voi da.desi par putin ,,plecata,, , oarecum fustrata si nefericita recunosc ca ....exagerez.ma iubesc mult , ma inteleg mult si din aceasta cauza ajung sa ma explic ...mult.ceea ce ma framanta , ma ingrijoreaza , ma macina efectiv pe dinauntru sunt lucruri ce au ridicat mari semne de intrebare si altor persoane , poate chiar si tie.nu cred ca mi s`a intamplat ceva extraoridinar de bun sau de rau insa am decis sa scriu despre asta.poate sunt doar o banala si chiar sunt....una ceva mai ghinionista decat celelalte.dar inca nu am fost suficient de impresionata , cred.inca nu mi`a acordat nimeni un timp in care sa ma descopere , sa incerce sa ma cunoasca ...macar din anumite puncte de vedere.din acest motiv tind sa cred ca nu prea stau bine la capitolul noroc.sau cine stie ....n`o fi nici macar pe departe vorba de noroc in astfel de povesti.e altceva.mereu ceva nou si totusi...necunoscut mie.....dupa atata timp... n`am reusit sa leg relatii pe termen lung si imi pare rau ca nu mi`am propus asta.mi`ar fi iesit bine , chiar bine de tot...oare cine aduce in viata noastra persoane cu adevarat deosebite si apoi ni le alunga , in cel mai urat mod posibil ? si noi?noi cum am putea ori asta?ajung sa cred ca ....poate imi doresc sa`i alung chiar eu.pentru ca ma plictisesc.pentru ca nu stiu sa ma sensibilizeze.pentru ca inteleg ca niciodata nu vor putea deveni ai mei.si totusi .....tot eu revin in viata lor , ii caut , le dau semne....si apoi ma retrag.nu mai zic nimic , nu mai fac nimic.amortesc asteptand ceva.uneori vine , alteori nu.si trec ma departe lasandu`i in spate , indiferent de propunerile lor.mi se par reci , esuate , tardive.si iarasi ajung sa caut un alt el.hmmm....de fapt ...mint.astept sa fiu cautata de el. stiu stiu....sunt asa de neiubibila...

high school

azi imi vine a scrie despre liceu....despre perioada aia*.toti avem o poveste despre cum a fost , ce s`a intamplat , pe cine am avut aproape , de cate ori am iubit , ce prietenii am legat si multe altele... ei bine.....a inceput brusc si s`a terminat la fel , dintr`odata.profa de romana ne anuntase inca din clasa a noua ca asa se va intampla , ca nu vom constientiza trecerea timpului....si asa a si fost.te vedeai pus in fata bacului , admiterii....treburi din ce in ce mai profunde , serioase... liceul n`a fost cea mai benefica perioada din viata mea.au avut loc multe schimbari ,au aparut alte noutati si tot asa...primul lucru pe care l`am observat in acea perioada a fost importanta apartenentei la un anumit grup ,fapt ce te ajuta sa te ,,promovezi,, , din promovare rezultand popularitatea iar din ea tot ceea ce isi poate dori un pusti de cinspe ani.sa fie cunoscut , stiut.in centrul atentiei.prin toate localurile in weekend.etc. ei bine....in cei patru ani n`am reusit o integrare totala in nicio astfel de ,,comunitate,, insa de`abia acum inteleg ca ...de fapt...nici nu mi`am dorit asta cu adevarat.eu eram cu ale mele , ca si acum.mi se pare insa interesant ca.. din pozitia mea reuseam sa aflu cam tot ce se invartea pentru ca da , toata lumea barfea pe toata lumea.si nici macar nu puneai intrebari.lor li se parea ca esti de incredere , si cam atat.de fapt...nu cunosteau definitia increderii si de aceea o aplicau in cazul meu.sper ca macar cativa dintre ei sa aiba asa ceva in ceea ce`i priveste pe cei cu care isi petrec mai toate sucurile de weekend.dar asta e alta poveste. o alta regula de luat in seama era ,,ce se intampla la petreceri , ramane la petreceri,,.lumea bea , fuma , diverse , bine mersi , a doua zi lasam in local trairile si o taiam spre casa , ametiti.structura respectiva e in ghilimele pentru ca nu , nu se intampla acest lucru.zile in sir se tot povestea despre ceea ce s`a petrecut , cine cu cine , de ce , prietena lui a aflat ? cutare a borat?in poala cui?vin ,vodka sau ...?si tot asa....si de aici derivau sute de povesti ,din care imi mai amintesc cateva , cele mai ...,,de suflet,,. in ceea ce ma priveste pe mine , in toata aceasta maree de oameni am gasit o tipa ok , cu care m`am inteles bine in toti cei patru ani.am devenit prietene bune , timpul decide daca vom mai si ramane.sunt mandra de legatura noastra , care s`a dezvoltat frumos si de care imi voi aminti , cu siguranta...toata viata!ea e Ana. in alta oridine de idei si unul din cele mai importante atuuri ale generatiei mele a fost situatia financiara.adica banii.toti se invarteau in jurul lor si la baza tuturor grupuletelor statea cel putin un membru care si`ar fi permis sa dea toata viata lui de baut celorlalti.de la shoturi de cativa lei pana la sampanii de milioane , in cluburi de la malu` marii.aceasta este doar o tipologie dintr`o vasta colectie...as mai da acum doar cateva exemple:fata fustrata de banii prietenei , fata cam saraca dar cu prieteni potriviti , baiatul bogat si neinteresant devenit faimos si cu lipici la fete , tipu popular cu care dadea super bine sa fii in check-in , fata nu stiu carei profesoare sau prof cu care toata lumea se dadea bine insa de fapt ...nimeni n`o suporta sau baiatu grasut si simpatic , fata de la tara etc.astea mi`au venit in minte acum.ceea ce insa mi`a placut si am apreciat a fost unitatea noastra , a colegilor.nu prea ne`am lasat calcati in picioare de nimeni si ne razvrateam frumos impreuna.mi`e dor de aparenta ,,toti pentru unu si unu pentru toti,,.intr`un fel , in acel timp , imi parea/era reala.... despre iubirile din liceu...nu prea am ce scrie...poate au fost , au trecut , s`au stins , au revenit sau inca se simt...mint.n`am iubit in acel moment.sau asa imi place sa cred.aveam alte tristeti.insa as spune ca am petrecut cam cel mai bine din toata viata mea.uneori...imi mai este dor de vreun majorat , bal , stroh, d`astea.dar poate vor mai veni.cine stie?am recitit ce`am scris acum si e cam ,,subtirel,, fata de tooot ceea ce a insemnat liceul pentru mine.in principiu m`am simtit cam ghinionista si tulburata de fel de fel de probleme.n`a fost vorba de ,,conflictul intre generatii ,, cu ai mei.ci despre conflictul dintre ai mei.m`a afectat , m`a durut.m`a influentat in diverse alegeri si va mai continua s`o faca pentru mult timp.m`au marcat expresii utilizate de ei in cine stie ce discutii , certuri ....pe care n`as putea sa le uit.poate inca nu e timpul , poate mai am nevoie de vreo experienta mai fericita , mai cu happy end.sau de un el potrivit.adica toate astea impreuna.recent am avut impresia ca l`am gasit , cautandu`ma el pe mine.era doar o impresie.mi`ar fi placut sa fie M. pentru mine...insa a fost pentru alta , intamplator. acum mi`e dor de liceu.pana si de pregatiri , de profi , de bancile murdare sau ......sa fiu de serviciu!:)))))si de M.mi`e dor de M. seara.....

de toamna...

oricat de atragatoare ni s`ar parea ,,noutatea,, ...tot la vechile placeri ramanem.constient sau inconstient.ne obijnuim cu anumite abordari , discutii , sentimente , atingeri....incat devin de`ale noastre si in timp ni se face dor de ele , in caz ca le pierdem...eu le`am pierdut.si le`as vrea inapoi.tot.chiar si certurile si zilele intunecate.pentru ca erau ale noastre.ce mi`a mai ramas e doar al meu...si uneori poate fi atat de trist sa nu poti imparti cu cine vrei tu ceea ce vrei tu.sa nu fii inteles in modul in care iti doresti , sa nu fii dezmierdat asa cum iti place...,,alte maine o sa o faca la fel sau poate mai bine,,...insa nu te gandesti daca acele maini vor sti vreodata ca tie iti place sa fii mangaiata pe obraz in timp ce esti sarutata sau seara , pe frunte , inainte de culcare...nu vei mai avea parte de emotia respectiva si ulterior vei cauta pe altcineva care , poate , se va sincroniza cu tine...

don`t fight for nothing

ciudat ori nu , azi am o idee despre cum ar putea fi that feeling of love.mi`am recapitulat niste lectii , am facut niste rezumate , am adunat si am scazut ani , am inmultit cu fericirea , am impartit rezultatul la numarul de despartiri iar apoi ....apoi am aflat .si suna cam asa... iubirea am intalnit`o in doi barbati , in vremuri diferite , desi ar fi fost interesant sa implic aceleasi sentimente , in acelasi timp , pentru amandoi.iubirea n`a fost la fel in ambele cazuri.prima oara n`am premeditat`o insa a doua oara a fost un lucru cert , de la primul contact vizual.din iubire am facut cele mai tampite greseli si am luat cele mai proaste decizii.tot din iubire m`am aruncat in brate sigure , care m`au dezmierdat si vindecat de alte trairi.iubirii i`am oferit timp , rabdare , incredere ca..intr`un final ....sa dea cu mine de pamant.pentru ea m`am riscat , fara sa`mi pese de un eventual esec.asa te`am ales pe tine , cel cu care m`am iubit si ...inca m`as mai iubi.:)iubirii i`am creat un cadru special , am lasat`o sa se dezvolte , sa prinda aripi ...ca apoi sa i le scurtez cu propria mea mana...pe ea am lasat`o sa se simta speciala , sa ma domine , sa ma corupa in jocul ei iar apoi...sa ma scoata invinsa dupa prima partida...iubire am vazut in multi dar putini au zarit`o in mine.si totusi ...cand au reusit , au realizat ca n`au ce regreta.nu i`am zis pas niciodata , insa iubirea m`a sarit de multe ori...ea m`a determinat sa ma schimb iar intr`un moment cheie...sa redevin ce`am fost.cea mai intensa iubire a fost cand m`am sincronizat cu tine.cand am simtit la fel.cand ne`am dorit aceleasi lucruri.la sfarsit....am ales amandoi despartirea.iubirea s`a nascut din gesturi mici dar a murit in scandaluri mari.iubirea vine la putere cand dai ratiunii o pauza.tot ea stie sa se retraga cand nu mai are loc de orgolii , jigniri , plansete , infidelitati ori violenta.iubirea te face fericit insa fericirea nu`ti garanteaza iubirea.drept dovada...uneori ne dorim mai mult o pereche de pantofi decat o imbratisare.poate fi un exemplu , nu cel mai bun... iubirea n`am oferit`o oricui si mi`am retras`o cu greu , atunci cand n`a mai fost apreciata.ea nu intelege cand nu`i mai este locul undeva , asa ca ,,procesul de indepartare,, necesita timp , rabdare , relaxare si poate ceva noroc.iubirea m`a facut sa inteleg ca nu exista ,, venim din lumi diferite,, , ,,nu am fost pe aceiasi lungime de unda ,, , ,,avem caractere opuse,, , etc.astea`s scuze pentru a evita o eventuala iubire.iubirea e ea insasi o scuza de a te deconecta , de a te lasa liber , visator si implinit.iubirea m`a facut constienta de unul din motivele pentru care merita sa dam o tura prin viata asta si tot ea m`a lasat , intr`un final , sa ma descurc si singura.atunci cand mi`am construit fericirea in lipsa ei ...a reaparut si si`a ocupat locul cuvenit.eu am lasat`o.si as lasa`o si acum.dar de data asta vreau cu tine , A.

showtime

,,stai linistita , scumpo.e doar strategie de marketing,,.ma asigura el acum ceva ani , asteptandu`se sa primesc ,,vestea,, pur si simplu , fara nicio reactie , ca pe un fapt ce presupunea o atitudine ok ...fata de intreaga situatie.acum pot sa`l numesc lejer cacat , fara sa`mi para rau.nu era situatie era un cacat.dupa cum am spus... se dorea din partea mea sa simpatizez cu ideea ca o captura cu o persoana publica ar fi mai valoroasa decat una cu noi (adica una cu mine) si ar promova pe cinste noua emisiune care ar fi trebuit sa inceapa din toamna aceea.l`am ascultat mirata , gata sa`mi folosesc si ultimul strop de intelegere doar pentru......a fi bine ...si culmea , nu reuseam!imi veneau in minte doar cuvintele lui de la primele noastre intalniri cand ,vorbind despre profesiile noastre el a tinut sa accentueze ,,compromisuri?nu , nu cred in asa ceva.poti sa`ti croiesti si singur drumul....asta daca nu`ti doresti sa devii asistenta tv!,, si a urmat un hahaha din partea amandurora...dar revenind , ma aflam intr`un moment in care simteam ca nu`l mai recunosteam pe cel de langa mine , ma simteam ca un punct mic langa o pata mare , ca o gaura inconjurata de un covrig.sau cam asa ceva.tineam telefonul la ureche si continuam si fiu surprinsa de el ...care deja trecuse la alt subiect , dorind sa pregatesc ceva de casa in seara respectiva si ,,aaaa sa nu uiti te rog sa o chemi si pe mama.stii ca ,,sufera,, de astfel de lucruri.intelege`ma te rog , nu se intampla des...dupa vom pleca in vacanta si n`o sa mai am cand sa petrec timp si cu ea.hai ca te las acum.vb mai tarziu,,.si mi`a inchis.eu ramanand muta la telefon si cu cateva siroaie de lacrimi care se prelingeau lent dar sigur pana pe gat...mi se parea inutil sa ma razvratesc.ma simteam doborata inca din primele sase luni de catre ,,faima asta,, si parca atunci , toate au inceput sa se lege cap la cap.odata ce devii ,,una de`a lor,, , asta inseamna ca esti gata sa accepti orice , sa fii dispusa de orice , numai sa ai nenorocitul ala de rating pe o foaie , dimineata la cafea.parca ma trezisem dintr`un vis , in care nu eram nici protagonista , nici personajul secundar ci un figurant care apare/dispare , apare/dispare... nu preconizasem asta.nu`mi dorisem asta.aveam inima plina de atatea trairi gingase si stomacul de o droaie de fluturi ...incat ma comportam ca o naiva.ma trezeam ziua visand pe canapea la cine mai stie ce nunti de printese , luni din miere ori rochii creponate.dupa ce`l ascultasem cateva minute la telefon simteam ca in sfarsit pasesc pe pamantul meu , a oamenilor ,,anonimi,, si far de notorietate.desi eram pe un teritoriu sigur , inca ma apasa durerea , inca mai avea o putere asupra mea.efectele au disparut curand...asa ca i`am trimis un mesaj mamei soacre ca in dupa amiaza aceea fiul ei o asteapta la el acasa , sa`i gateasca ceva asa cum doar ea stie ...si i`am lasat sa`si savureze impreuna cina...pe vecie! ulterior m`a cautat dar noi deja ne pierdusem.prinsesem treaba cu compromisul si mi`am zis sa pun de unul fata de propria mea demnitate.